Nu mi-am propus să scriu o carte mare și lungă, ci doar să relatez acele câteva experiențe pe care, cu siguranță, fiecare copil al lui Dumnezeu le are pe drumul credinței spre cer.

Aş dori ca această carte să fie o încurajare pentru cei mulți care vin, ca și mine, de pe terenul lumii, să experimenteze în viaţa lor frumuseţea vieţii Domnului Isus.

Eu nu mă consider un teolog, nici un cărturar ca Ezra, ci mai degrabă un rob netrebnic de care a avut milă și îndurare Domnul Isus și de care S-a ocupat într-un mod special.

Printre cei care mi-au sugerat să aștern pe hârtie aceste confesiuni i-aș aminti pe fratele Vasile Giulea și pe soția sa Dori.
Când stăteam acasă la dânșii, în California, şi când spuneam despre ceva că îmi trebuie, auzeam doar un singur cuvânt: Roagă-te! În fiecare dimineața la ora 6 trebuia să mergem pe jos 30 de minute, dar în acest timp de mers pe jos ne rugam. Aici Dumnezeu mi-a aprins în inimă importanța rugăciunii.

Nu pot să uit apoi familia Brașov care prin e-mail-urile pe care le primesc aproape zilnic, îmi trimit o hrană, un balsam care mi-a făcut mult bine.

Îmi amintesc cu bucurie de adunările micuțe de români din Fullerton, San Bernardino, Sacramento și Oroville.
De asemenea, trebuie să amintesc de misiunea fraților Ștef din Chicago, care m-au sprijinit foarte mult în lucrare, atât spiritual cât și material, făcând sacrificii mari, mergând în punctele de misiune, dând adevărate concerte creştine și predicând Evanghelia.

Pentru toți mă rog ca Domnul să le răsplătească cum știe El mai bine. De la toți frații cu care am venit în legătură am avut ce să învaț și Îi sunt recunoscător și mulțumitor lui Dumnezeu Tatăl.

Dacă am reuşit să ajung la final a fost şi faptul că Dumnezeu l-a folosit pe fratele David Albeanu să-mi dea acel cuvânt de încurajare, şi anume să continui să scriu, chiar dacă sora lui Rodica, cea care mi-a promis tipărirea, a plecat la Domnul Isus.

Nu pot s-o uit pe Daniela Iorga care a venit în repetate rânduri în România şi şi-a legat inima de lucrarea noastră, dar şi de faptul că a introdus în computer această lucrare şi tot ei i-a pus pe inimă Domnul Isus să o traducă în engleză.

Mulțumesc mult surorii Ortansa Stânga, care și-a dăruit timpul pentru a redacta și stiliza manuscrisul.
Dacă aceste rânduri îl determină pe cel care le citește să aibă o legătură mai strânsă cu Domnul Isus și să cunoască bogăția unei vieți de credință care îşi are izvorul în acea dulce părtășie cu El, atunci scopul este atins.
Nicio predică, nicio învațatură, niciun alt lucru nu poate înlocui bucuria care vine din această unică părtășie cu cea mai importantă persoană din univers, Domnul Isus.

Aș încheia cu Romani 8,38-39. „Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpâniriile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nici o altă făptură, nu vor fi în stare să mă despartă pe mine de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.”

Traian Chilău
misionar, Argeş – 2009

<= VII. Pe drumul vieţii